Cantec femeiesc


Aşa e mama şi a fost bunica,
Aşa suntem, femei lângă femei,
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica,
Doar nişte ele, ce slujesc pe ei.
Ei, neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc,
Ei numai tălpi şi ele numai palme,
Acesta e destinul femeiesc?
Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.
Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, imbătrânesc şi nu mai pot.
Aşa e mama şi a fost bunica,
Şi, ca şi ele, mâine, eu voi fi?
Ce facem noi, femeile?... Nimica,
Decât curat şi, uneori, copii.
Suntem veriga firului de aţă,
În fiecare lanţ făcut din doi.
Ce greu vă e cu noi, femeile, prin viaţă,
Dar e şi imposibil fără noi...

Esti cea mai slaba veriga? :-P

Sa vedem care este nivelul tau intelectual cu un mic test simplu alcatuit din patru intrebari.

Trebuie sa raspunzi instantaneu, fara sa te gandesti prea mult.

ATENTIE : vei gasi raspunsul la fiecare intrebare mai jos, insa e important sa nu tragi cu ochiul! :-)


Intrebarea 1:

Participi la un concurs de alergari, il depasesti pe cel de pe a doua pozitie. In ce pozitie te afli ?


Raspuns la I 1 :
Daca ai raspuns ca vei fi primul este complet fals. L-ai depasit pe al doilea deci I-ai luat locul, deci vei ajunge al doilea.

- Pentru cea de-a doua intrebare inceraca sa te gandesti mai putin!

Intrebarea 2:

Daca il depasesti pe ultimul , in ce pozitie vei ajunge ?



Raspunsul la I.2 :
Daca ai raspuns penultimul, te-ai inselat din nou.
Gandeste-te un pic … Cum poti sa-l depasesti pe ultimul ? Daca tu esti in urma lui atunci el nu mai este ultimul. Raspunsul era imposibil ! Se pare ca gandirea nu este punctul tau tare. Ai sanse sa fii cea mai slaba veriga !!!

- Sa continuam, vom incerca altceva, nu fa insemnari pe hartie si nu folosi minicalculatorul si adu-ti aminte ca trebuie sa raspunzi instantaneu !!!!

Intrebarea 3:

Ai 1000. Adauga 40. Adauga 1000. Adauga 30. Si inca 1000. Plus 20. Plus 1000. Si plus 10. Care este totalul ?



Raspunsul la I.3 :
5000 ??? Gresit din nou!!!
Raspunsul corect este 4100. Refa calculul cu un minicalculator … Se pare ca azi nu este cea mai buna zi a ta !!!

- Ultima, ar trebui sa raspunzi corect macar la asta !!!!


Intrebarea 4 :

Tatal Tantei are 5 fete:
1. Chacha
2. Cheche
3. Chichi
4. Chocho
Intrebare: Care este numele celei de-a cincea? Gandeste repede...




Raspunsul la I.4:

Chuchu ??? Gresit
Tanta, nenorocitule !!! à Pricepe si tu intrebarile....
Este clar ca tu esti cea mai slaba veriga.....




La revedere…

Furtuna...




O mica fetita mergea pe acelasi vechi si obosit drum pe care il strabatea zilnic inspre scoala si inapoi. Desi in acea dimineata vremea se aratase extrem de neprietenoasa ea si-a urmat obisnuita cale spre scoala, urmand acelasi vechi si obosit drum, care de atata vreme petrecuta impreuna ii devenise prieten si ii cuprindea cu grija si bucurie pasii ei micuti. Pe masura ce orele treceau cerul s-a umplut de nori amenintatori care s-au pornit sa arunce galeti de ploaie rece si sulite taioase de fulgere orbitoare pentru a-i inspaimanta pe trecatori. Mama micutei fetite a inceput sa se ingrijoreze gandindu-se ca fetita ei cea mica va fi infricosata de aceasta vreme cainoasa in timp ce se va intoarce de la scoala. Iar sufletul mamei se mai strangea si de teama rece ca nu cumva un fulger sa-i faca rau fetitei. Sulite stralucitoare si taioase se incrucisau pe cer ca intr-un duel salbatic pe viata si pe moarte, facand sa se scurga mii de stropi reci de durere cereasca. Plina de grija, mama pleca precipitata cu gandul sa strabata in sens invers drumul copilei si sa o afle inainte ca aceasta ingrozitoare furtuna sa o inspaimante sau sa ii faca rau. Si, in scurt timp, inima de mama isi zari copila de la distanta.
Micuta venea agale si singura prin ploaie. Sufletul mamei se stranse: "Cat de micuta este... si cat de speriata probabil ca e... !" Si mama isi grabi si mai mult pasii :"Inca putin si voi fi alaturi de ea." Insa doar dupa cativa alti pasi in fuga mama se opri. Vazuse ceva . Vazuse chipul fragilei micute. Sub lumina clara a fulgerelor, fetisoara ei mica si draguta era total linistita si senina. Ba din contra, ori de cate ori un fulger cutremurator sfasia vazduhul, micuta se oprea, privea in sus si oferea cel mai inocent si mai frumos zambet din cate exista. In cele din urma mama, ajunsa langa ea, o imbratisa cu dragoste si o intreba : "Ce faci, iubire ?". Iar copila ii raspunse candid : "Zambesc. Doamne-Doamne imi face o gramada de poze."
Apropo de modul de a privi lucrurile... :-)

Cioplitorul in piatra...

Era odată un cioplitor în piatră nemulţumit de el şi de soarta pe care o avea.
Într-o zi a trecut pe lângă casa unui negustor bogat şi prin poarta deschisă a văzut o mulţime de avuţii şi oaspeţi importanţi. “Cât de puternic trebuie să fie negustorul acesta” s-a gândit cioplitorul în piatră. A devenit foarte invidios şi şi-ar fi dorit să fie înstărit ca acel negustor. Atunci n-ar mai trebui să trăiască viaţa unui cioplitor amărât.
Spre marea lui surpriză deveni negustorul însuşi, bucurându-se de tot mai multă bunăstare şi putere decât ar fi visat vreodată să aibă, invidiat şi detestat de cei mai puţin înstăriţi decât el. Dar curând, un funcţionar de rang înalt a trecut pe acolo într-o trăsură, însoţit de o mulţime de slujitori şi escortat de soldaţi bătând tobele.
Oricine, indiferent cât de bogat era, trebuia să se închine adânc în faţa procesiunii. “Câtă putere are acest om!” s-a gândit negustorul. “Mi-aş dori să fiu un asemenea funcţionar de rang înalt!”
Şi a devenit un funcţionar tansportat pentru tot cu trăsura lui împodobită, urât şi temut de oamenii din jur care trebuiau să se încline până la pământ când trecea el.
Era o zi toridă de vară, iar oficialul se simţea foarte nemulţumit, în trăsura lui lipicioasă. S-a uitat sus la soare. Soarele strălucea mândru pe cer fără să-i pese de prezenţa lui.
„Cât de puternic este soarele ” s-a gândit el. „Aş dori să fiu chiar eu soarele!”.
Şi a devenit soare strălucind mândru deasupra tuturor, pârjolind câmpiile, blestemat de fermieri şi de lucrători. Dar un nor imens, negru s-a aşezat între el şi pământ, aşa încât nu-şi mai putea arunca lumina dedesubt. „Ce puternic este acest nor de furtună!” s-a gândit el. „Mi-aş dori să pot fi nor”.
Şi a devenit un nor inundând câmpuri şi sate, blestemat de toată lumea. Dar curând norul a fost dat la o parte de o forţă mai mare, vântul. „Ce puternic este vântul!” s-a gândit el „Mi-aş dori să pot fi vântul.”
Şi a fost vântul, doborând ţiglele de pe acoperiş, scoţând copacii din rădăcini, urât şi temut de toţi cei aflaţi în calea lui. Dar după un timp, vântul a dat peste ceva pe care nu l-a putut urni din loc oricât de tare ar fi suflat, o stâncă înaltă. „Ce puternică este această stâncă” s-a gândit el. „Aş dori să pot fi o stâncă”.
Şi a devenit o stâncă mai puternică decât orice altceva de pe pământ. Dar cum stătea acolo, a auzit sunetul unui ciocan batând, o daltă în piatra tare şi a simţit că ceva se schimbă. „Ce poate fi mai puternic decât mine, care sunt o stâncă!” s-a gândit el. S-a uitat în jos şi a văzut departe dedesubt, silueta unui cioplitor în piatră.

Avem timp...

de Octavian Paler


Avem timp pentru toate.

Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, Sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, Sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, Avem timp sa citim si sa scriem, Sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, Avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, Avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, Sa invinovatim destinul si amanuntele, Avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, Avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, Avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, Avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, Avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, Avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta - murim. Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua! Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita; Restul... depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie Altora s-ar putea sa nu le pese. Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi. Am invatat ca nu conteaza ce ai in viata Ci pe cine ai. Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul circa 15 minute Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva. Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii sa faca Ci cu ceea ce poti tu sa faci. Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva. Am invatat ca oricum ai taia Orice lucru are doua fete. Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi. Am invatat ca poti continua inca mult timp Dupa ce ai spus ca nu mai poti. Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie Indiferent de consecinte. Am invatat ca sunt oameni care te iubesc Dar nu stiu s-o arate. Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat Dar nu am dreptul sa fiu si rau. Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta. Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata. Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul. Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten Oricum te va rani din cand in cand Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta. Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti. Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea Dar ca tu esti responsabil pentru ceea ce devii. Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc, Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc. Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc Si nu faptele sale Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru Si pot vedea ceva total diferit. Am invatat ca indiferent de consecinte Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata. Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore De catre oameni care nici nu te cunosc. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta. Am invatat ca scrisul Ca si vorbitul Poate linisti durerile sufletesti. Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult Iti sunt luati prea repede. Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.Am invatat sa iubescCa sa pot sa fiu iubit.

Hiv-sida...

Astazi, la Scoala "Ion Ghica", Iasi a avut loc o activitate de preventie, in randul elevilor de clasa a VII-a si a VIII-a, in ceea ce priveste problematica "hiv-sida".



Activitatea a fost realizata de reprezentanti ai Fundatiei "Alaturi de voi", Iasi, care au incercat sa prezinte specificul acestei problematici, sa informeze tinerii cu privire la modalitatile de transmitere/netransmitere a acestui virus, la modalitatile concrete de protectie si la abordarea unui stil de viata sanatos.


A avut loc o dezbatere, finalizata cu impartire de pliante si fluturasi.


Ziua Mihai Eminescu

Ca in fiecare an si in 2010 ziua de 15 ianuarie a fost sarbatorita cu fastul cuvenit, desi nu am apucat sa postez infoematiile la timpul cuvenit.

Astfel, in aceasta zi, la Scoala "Gh. Marzescu", Iasi ne-am hotarat sa-l serbam pe Mihai Eminescu printr-un concurs de poezie, inchinat creatiei si operei sale fabuloase.

Elevii, incepand cu clasele a III-a si pana la clasele a VIII-a, s-au perindat care mai de care in fata juriului (format din doamnele profesoare de romana si bibliotecarul scolii), incercand sa impresioneze prin abilitatile expresive si de interpretare.
Premianti sau nu, elevii nostri au avut foarte multe lucruri de invatat, de la noi informatii dobandite, premii si diplome obtinute, pana la dezvoltarea abilitatii de exprimare in public si capacitatea de infranare a emotiilor.